CARTIERUL NOUA: ISTORIE

Primele atestări privind zona Dârste-Noua de azi pot fi găsite pe la anii 1500 , când documente afirmă că mocanii săceleni își pășunau oile pe aceste locuri.

Prin anii 1506 - 1517 se sapă actualul canal din râul Timiș , numit "Valea Dârstei" cu scopul de a alimenta cu apă orașul Brașov (atestat documentar la 1234 sub numele de Corona și 1288 sub numele de Brasso), ceea ce a favorizat așezarea dârstarilor în acest loc, având ca preocupație de bază dârstăritul straielor de aici și numele localității.

( Dârstarul este o persoană care bate dimia în dârste. /dârstă.

Dârstă = Piuă primitivă cu ciocane de lemn, acționată de curentul unei ape curgătoare, în care se băteau dimia și alte țesături de casă. / cf. bulg. drăstja )

Cartierul Noua și Dârste sunt poziționate sub Coasta Vătafului și sub cele două dealuri pleșuve : Pleașa Mare și Pleașa Mică a lui Buzică. Poveștile bătrânilor spun că numele de Pleașa provine de la vârful ei retezat și pleșuv, iar altele spun că numele de Pleașa se trage de la un hoț cu numele de Pleașa , care cu ortacul său , hoțul Buzică și alți ortaci ,au făcut mari minuni de tâlharie pe aceste locuri , având ascunzătoarea pe Coasta Vătafului deasupra Noului (Noua) în apropierea fântâniței care a luat numele de "Fântâna Hoților".

Fântâna Hoților 1906

Fântâna Hoților 2012

Fântâna Hoților 2014

___________________________________________________________________________________________________________

GARA DIN NOUA

Gara cartierului Noua era de fapt o gară pentru trenul suburban denumit "tramvaiul galben", ale cărui șine aveau ecartament normal și care folosea la început locomotive cu aburi, apoi cu motorină.

Primul "tramvai" brașovean, cel cu aburi, a circulat între 1892 și 1960. Inițial a avut două ramuri:

1. Gara Bartolomeu - Str. Lungă - Piața Sfatului

2. Parcul Rudolf (azi giratoriul din fața Casei Armatei) -Promenada - Gara mare - Fabrica de ciment - Dârste -Turches - Cernatu - Satulung.

Prin 1904 s-a realizat devierea sa prin Noua, unde se păstrează și utima clădire de gară (Str. Garii Noua nr. 9, azi locuințe).

Până în 1948 a fost exploatat de firme private. Modul în care a fost dezafectată linia ne arată că istoria se repetă, din păcate : în 1922-27 - tronsonul Delta Rudolf - Piața Sfatului (pe motiv că încurca târgul ce avea loc în piață); apoi în 1933 linia de pe Str Lungă, pe care se circula cu frecvență scazută (aceasta făcea concurență autobuzelor private proaspăt apărute, adevăraților "dubari" ai anilor interbelici); în 1938, fără nici o autorizație, Primăria desface linia între Promenada-Hidromecanica ; după naționalizare, noul proprietar al liniei, Statul Român (prin CFR) desființează tronsoanele Hidromecanica-Temelia și Steagul Roșu-Satulung și suspendă traficul de călatori. Ultimele rămășite de linie industrială s-au dus la fier vechi. Tot ce a mai rămas astăzi, este clădirea gării din Noua și câteva fotografii.

___________________________________________________________________________________________________________

EVENIMENTE ISTORICE

Unul din cele mai vechi evenimente istorice de care își leagă numele Dârstele, l-a constituit trecerea în mare secret a armatei voievodului muntean Radu Serban.

În ziua de 9 Iunie 1611 folosind pasul Timiș pentru a ajunge de la Predeal la Brașov, pentru a-l înfrunta pe Gabriel Bathory , aflat în conflict cu judele brașovean.

Fruntașii brașoveni au pus la dispoziția armatei voievodului muntean câteva călăuze cunoscătoare a locurilor și a potecilor ascunse. Bătălia s-a dat la Moara de Hârtie din Brașov, lângă șantâțurile Cetății (azi Aula Universității și fosta moară Seewald) iar rezultatul a fost zdrobitor în favoarea lui Radu Șerban.

Un alt episod similar s-a petrecut în anul 1736 când trupele austriece folosesc aceași zonă de trecere pentru a lupta cu turcii.

Primul Război Mondial a avut mari implicații și pentru dârstari, în vara anului 1916, când Guvernul Român a decis că a sosit timpul să realizăm Marea Unire, în cadrul unei ședințe din 27 august 1916 a declarat război imperiului Austro-Ungar .

În seara zilei de 27 august orele 20 armata română a ocupat gara Predeal.

Luptele au continuat pe Valea Timișului unde s-au dat bătălii scurte dar violente, fiind multe victime, în acest context în curtea lui Ioan Voina din strada Ioan Meșotă, s-a instalat un spital militar de intervenție.

Și cel de-al doilea Război Mondial a avut implicații pe aceste meleaguri. În toamna anului 1944 sub comanda generalului Avramescu, armata a 4-a declanșează ofensiva spre vest în războiul antihitlerist vizând eliberarea Clujului. Între trupele române care au luptat aici se afla și regimentul 3 artilerie în care activa dârstarul Gheorghe Barbu. Născut la Dârste, în anul 1906, absolvent al școlii militare din Brașov, fiind încadrat în regimentul 41 artilerie din garnizoana Brașov, trecut apoi rezervă de Antonescu, motiv pentru care se înroleaza voluntar pe frontul din Ardeal, ajungând să conducă o subunitate din regimentul 3 artilerie.

Ziua de 11 octombire 1944 îl găsește cu subunitatea pe care o conducea pe dealul Feleacului, angajat în ultima încleștare pentru eliberarea Clujului. În duleul de artilerie de aici, bravul comandant cade lovit grav și în ciuda intervențiilor medicale din spitalul sibian, la 30 octombrie 1944 moare.

Post Mortem a fost decorat cu "Coroana României" și alte distincțiuni.

Lt.Col. Gheorghe Barbu din Dârste

EROII PRIMULUI RĂZBOI MONDIAL și ai MARII UNIRI

sunt consemnați pe o placă comemorativă depusă în școala de la Cercul Literar Astra-Brașov :

1. I.G Cimpoacă

2. I.I.B.Oltean

3. C.I.B Oltean

4. G.G.H Munteanu

5. V.Calbează

6. I.S.T Moașa

7. Z.I.St Barbu

8. C.P. Voina

9. G.P. Voina

10. I.D Moașa

11. G.T.Moldovan

12. T.T.R. Moașa

13. I.D. Buțu

14. F.Munteanu

15. C.C.Barbu

16. S.F.F.Munteanu

17. F.G.R.Moașa

18. Z.I.P. Sârbu

19. I.I.S Fugaciu

20. I.G.S.P. Suveiu

21. I.D. Neacșu

22. I.T.Moașa

23. A.Moarcăs

24. I.Lebu

Dintre cei care au luptat în crâncenele bătalii de la Mărășești, se numară dârstarul Gheorghe I.Sârbu (n.1898 d.1973) care s-a întors acasă orb, recunoscandu-și familia și apropiații după vorbă. Acesta nu și-a pierdut nădejdea în Dumnezeu și a întemeiat o familie.G. Sarbu a primit peste 40 de bravuri omologate, fiind decorat cu cele mai mari decorații : Virtutea Militară, Mihai Viteazul, Coroana României și Crucea de Cavaler, i se spunea "Pilotul de fier". Acesta a decedat la 18 septembrie 1982, înmormantat la cimitirul de la Biserica Sfânta Treime de pe Tocile cu onoruri militare .

Un alt erou dârstar aviatorul Lt.col. Ioan Milu, care făcea parte din grupul celor 13 ași ai Aviației Române ,care a luptat în Răsărit și Apus în cel de-al 2-lea Război Mondial, alaturi de cap. Șerbănescu, cap. Ciocănel, cap. Bârzu, lt. Senchea, lt. Chițu, lt. Dobran, lt. Galea, lt. Ghirvășuță, lt. Ady Mucenica, Ady Mălăceanu, Ady Dârjan, Ady Miron.